APPENDIX

CV – colaboratori
(în ordine alfabetică)

ADAM, Theodor 
•    născut în 1971, 16 Mai, Bucureşti; părinţii: Ana Buga, muzicolog, Gheorghe Harry Adam, inginer;
•    1995, absolvent al facultăţii de Electronică şi Telecomunicaţii (UPB);
•    2002, absolvă Academia de Studii Postuniversitare de Management (UPB), specializarea „Management Strategic”.
•    Lucrează în domeniul tehnologiei informaţiei. Amator de muzică, filosofie, literatură, psihologie şi fotografie;
•    2011, începe colaborarea la revista „Târgoviştea Literară”;


BĂLU, Ion
•    1933, 10, se naşte la Câmpina. Este critic şi istoric literar, biograf, profesor universitar dr., membru al USR; studii primare, gimnaziale, liceale în oraşul natal;
•    1956-1964, studii universitare: Facultatea de Filologie, Facultatea de Ştiinţe Juridice;
•    1963 – debut publicistic cu articole de critică şi istorie literara în „Contemporanul”; colaborări la „Gazeta literară”, „Viaţa românească”, Luceafărul”, „Cronica”, „Tribuna”, „Steaua”;
•    1970, debut editorial, „G. Călinescu. Eseu despre etapele creaţiei”;
    Volume publicate:
    – Cezar Petrescu, 1972;
    – G. Călinescu (1899-1965) Bibliografie, 1975;
    – Marin Preda, 1976;
    – Viaţa lui G. Călinescu, 1981;
    – Nostalgia absolutului, 1981;
    – Nicolae Labiş, 1982;
    – Lucian Blaga, 1986;
    – Viaţa lui Ion Creangă, 1990;
    – Viaţa lui Lucian Blaga,vol. I-IV, 1995-1999;
    – Mircea Eliade, 1996;
    – Opera lui Lucian Blaga, 1997;
    – Moromeţii, 2001;
    – Opera lui G. Călinescu, 2001;
    – Ioan Alexandru, 2002;
    – G. Călinescu: spectacolul personalitatii, Ed. Ideea Europeană, 2004.
   

BÂRLEA, Petre Gheorghe (29.VI.1951, Caransebeş, Caraş-Severin) Prof. univ. dr., lingvist, istoric literar, ziarist. După studii gimnaziale şi liceale în oraşul natal, urmează cursurile Facultăţii de Filologie Clasică (latină-greacă) a Universităţii din Bucureşti (1974), iar apoi Facultatea de Filologie Modernă (română-franceză) la aceeaşi universitate (1980). Profesor de limba română, latină şi franceză la şcoli generale din Caraş-Severin (1974-1975) şi Dâmboviţa (1975-1976), iar apoi profesor de liceu în Târgovişte (1985-1990). A mai îndeplinit funcţia de documentarist la Casa Corpului Didactic Dâmboviţa (1976-1985), inspector de limba şi literatura română (1990-1991), director al Casei Corpului Didactic (1991-1993). Îşi ia atestatul în ziaristică. Din 1992 cadru didactic asociat, apoi titular (lector, conferenţiar, profesor) la Universitatea „Valahia” din Târgovişte. A ocupat funcţii administra¬tive în cadrul Universităţii  (director  al  Departamentului de Perfecţionare, director al Colegiului Universitar Pedagogic, şef de catedră, prorector). Totodată, profesor asociat al Universităţii Bucureşti şi al Universităţii „Ovidius” din Constanţa (unde devine titular, din 2006). Între 1993 şi 1996 a fost detaşat ca lector de limba română la Universitatea „Karolinum” din Praga, iar între 2001 şi 2003 îndeplineşte aceeaşi funcţie la Universitatea Paris IV Sorbona. Profesor invitat al Universităţii „Sacramento” (SUA) şi „Lexford” Viena (Austria). Din 1995, doctor în lingvistică generală şi comparată la universitatea absolvită. Membru al Societăţii de Ştiinţe Clasice Filologice din România; membru al Academiei Româno-Americane de Ştiinţe şi Arte, al Societăţii de Studii Clasice din Franţa şi al Societăţii Internaţionale „Ovidianum”. A participat la manifestări ştiinţifice şi stagii de studii şi documentare în Franţa, Italia, Spania, Germania, Grecia, Cipru, Israel, Belgia, Rusia, SUA. Între 1990-1994 redactor-şef al gazetei „Graiul Dâmboviţei”, serie nouă, publicaţie a cadrelor didactice din judeţul Dâmboviţa. Membru fondator şi membru în colegiul de redacţie al publicaţiilor „Târgovişte”, „Longitudini”, „Analele Universităţii Valahia”, „Viaţa ştiinţifică a Universităţii Valahia”. După debutul publicistic în „Tribuna şcolii” (1976), colaborează cu articole şi studii de pedagogie, istorie a culturii, cronici literare, interviuri, reportaje la „Amfiteatru”, „Argeş”, „Dâmboviţa”, „Litere”, „Din viaţa şcolii dâmboviţene”, „România literară”, „Tribuna”, „Valachica”, „Curier”, „Kindia”, „Literatorul”, „Astronautica”. În ultima perioadă preocupările publicistice se restrâng la problematica strict lingvistică, stilistică, istorie literară şi culturală. Autor sau coautor al unor lucrări de specialitate în domeniul lingvisticii: „Contraria Latina – Contraria Romanica” (1996, 1997, 1999), „Studii de lingvistică generală şi lingvistică latină” (2000), „Introducerea în studiul latinei creştine” (2000), „Lexicul românesc de origine franceză” (2001), „Rolul traducerilor din latină în formarea limbii române literare” (2004). De asemenea, „Metodologia calificărilor în învăţământul Superior din România” (2009). Dedică lucrări sau îngrijeşte ediţiile unor scriitori din spaţiul cultural târgoviştean: „Pe urmele lui Grigore Alexandrescu” (1984); „O româncă spre Polul Nord – pe urmele Smarandei Gheorghiu” (1988); Grigore Alexandrescu – un clasic printre romantici” (1998); „Smaranda Gheorghiu. Schiţe din Târgovişte” (2003), „Smaranda Gheorghiu, Grigore Alexandrescu” (2004).

(Enciclopedia oraşului Târgovişte)

BUGA, Ana Rodica, muzicolog şi critic muzical (5. VI. 1944, Comuna Piatra, Judeţul Teleorman).
• 1968-1974 – Facultatea de Compoziţie, Muziclogie, Profesori de Muzică în cadrul Conservatorului „Ciprian Porumbescu” din Bucureşti;
• 1997  a  absolvit  cu  diplomă  cursul  „Radio Management” organizat de S.R.R. şi  BBC World Service Training;
• 1964-2002 este angajată la Radiodifuziunea Română (operator de sunet, ilustrator muzical, asistent artistic (1964-1980), redactor muzical (1980-1996 realizator de emisiuni în Redacţia Musicală a S.R.R, editor la Postul România Cultural (1996-1999), realizator coordonator al Secţiei de Operă (1999-2002). În peste o mie de emisiuni muzicale a prezentat creaţii din genurile muzicii culte (simfonic, operă, operetă, coral). A publicat studii de estetică, muzicologie şi cronici muzicale în publicaţiile Panoramic, Radio Roâmnia, Actualitatea muzicală, Melos, Muzica, Ararat, Cotidianul Jurnalul Festivalului şi Concursului Internaţional „George Enescu”.
Membră  a  Uniunii  Criticilor  şi Redactorilor Muzicali şi a Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România. 
Muzicologie:
– Aniversare Emil Lerescu în revista Muzica Nr.1 (ianuarie–martie) 2001;
– 4 secole de teatru muzical (Ghid de operă) coautoare alături de  Cristina  Maria Sârbu – Editura DU Syle, Grupul Universalia (1999);
– Shakespeare în teatrul liric –  Editura  Arvin Press  (2003);
– Opereta, Zarzuela, Musicalul – (Ghid) în colaborre cu Cristina Sârbu şi cu Octavia Galescu - Editura Buna Vestire sub patronajul Teatrului Naţional de Operetă „Ion Dacian” din Bucureşti (2008).
În noiembrie 2010 a finalizat volumul Compozitori din România şi creaţiile lor de teatru liric (achiziţionat de UCMR).


CODREANU, Theodor, doctor în filologie, membru U.S.R., membru de onoare al Uniunii Scriitorilor din Moldova;
• 1945, 01.04., n. Sîrbi, com. Banca, jud. Vaslui, fiul lui Iordachi și al Tincăi Codreanu, țărani;
• 1963, licențiat al Universității „Al. I. Cuza” din Iași
• 1969, debut publicistic (Moștenire culturală sau… dezmoștenire?, în „România literară”, nr. 21);
• 1970, debut în proză: Ozana, fragment din romanul Marele zid;
• 1981, debut editorial: Marele zid, roman, Editura Junimea, Iași;
Volume publicate:
• 1984, Eminescu – Dialectica stilului, Editura Cartea Românească, București
• 1992, Modelul ontologic eminescian, Editura Porto-Franco, Galați (Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova);
• 1995, Istoria Hușilor, Editura Porto-Franco, Galați
• 1997, Provocarea valorilor, eseuri critice, Editura Porto-Franco, Galați, Dubla sacrificare a lui Eminescu, Editura Macarie, Târgoviște (Premiul Național „Mihai Eminescu”);
• 1998, Varvarienii, roman, Editura Porto-Franco, Galați, Eseu despre Cezar Ivănescu, Editura Macarie, Târgoviște
• 2000, Controverse eminesciene, Editura Viitorul românesc, București
• 2002, Fragmentele lui Lamparia, cugetări și aforisme, Fundația „Scrisul românesc”, Craiova, Complexul Bacovia, eseu, Editura Junimea, Iași (Premiul Uniunii Scriitorilor, Filiala Iași, pentru critică literară);
• 2003, Basarabia sau drama sfâșierii, istorie, critică literară, Editura Flux, Chișinău, Caragiale - abisal, eseu, Editura Augusta, Timișoara
• 2004, Mitul Eminescu, Editura Junimea, Iași, Eminescu - martor al adevărului, Editura Scara, București
• 2005, Mihai Diaconescu. Fenomenologia epică a istoriei românești, Studiu critic, Editura Ager, Transmodernismul, eseu de filosofia culturii, Editura Junimea, Iași
• 2008, A doua schimbare la față (o cercetare transdisciplinară a civilizației române moderne), Princeps Edit, Iași
• 2009, Istoria „canonică”  a literaturii române, Princeps Edit, Iași
• 2011, Ion Barbu și spiritualitatea românească modernă. Ermetismul canonic, Editura „Curtea Veche”, București (Premiul revistei „Poesis”, Satu Mare, Premiul Uniunii Scriitorilor, Filiala Iași, Premiul „Titu Maiorescu” al Academiei Române).
N.B. Toate volumele publicate au fost premiate. Autorului i-au fost conferite Medalia Jubiliară „Eminescu - 150” prin decret prezidențial și Medalia jubiliară „Mihai Eminescu” prin decret de stat al președintelui Republicii Moldova.
(Referințe critice: Edgar Papu, Eugen Tudoran, Al. Dobrescu, Dan C. Mihăilescu, Adrian Marino, George Munteanu, Constantin Cubleșan, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Constantin Trandafir, Nicolae Manolescu, Nicolae Mecu (Theodor Codreanu, articol în Dicționarul general al literaturii române, literele C/D, Editura Univers Enciclopedic, București, 2004), Aurel Sasu (articol în Dicționarul bibliografic al literaturii române, Editura Paralela 45, Pitești), Marian Popa (Inter-disciplinari, în Istoria literaturii române de azi pe mâine, Editura Semne, București, 2009).


CRISTEA, Chiru Cătălin
•    1969, aprilie, 1, se naşte în com. Cândeşti-Deal, jud. Dâmboviţa;
•    1976-1987, studii primare, gimnaziale (comuna natală), liceale (Târgovişte);
•    1997, licenţiat în ştiinţe juridice, Universitatea Bucureşti;
•    2005 master SNSPA; specializare: administraţie publică;
•    consilier juridic, membru al Federaţiei Secretarilor Unităţilor Administrativ-Teritoriale din România;
•    disponibilităţi artistice: colecţii de artă plastică şi opere literare din topul ediţiilor princeps; colaborări la reviste de literatură („Litere”, „Impact”, „Luceafărul”) cu recenzii, cronici, interviuri care dovedesc capacităţi de analiză; remarcabile, inconturnabile acţiuni (editare de cărţi şi reviste) ce urmăresc redeşteptarea interesului pentru istoria Târgoviştei.


GRIGORE, Magda
•    poetă, critic literar, eseist -  membră a Uniunii Scriitorilor din România (2003);
•    1965, n. oraşul Costeşti, Argeş;
•    licenţiată în Filologie şi Teologie - Lucrarea de licenţă de la Facultatea de Litere a Universităţii din Piteşti, Mitozofia în lirica lui Lucian Blaga, coordonată de profesorul Petru Mihail Gorcea;  Masterat în literatura românească interbelică şi postbelică - dizertaţia Corporalitatea, de la trup la text; Teză de doctorat - Constanta barocă în poezia postbelică românească, susţinută în 2011, îndrumător prof. univ. dr. Nicolae Oprea;
•    cărţi publicate:
1997, volumul Flux şi reflux (poezie), debut editorial, editura Argesis, Piteşti;
1999, volumul Şah în trei (poezie), editura Pan-Arcadia, Bucureşti;
2004, volumul Identitate de tranzit (poezie), editura Paralela 45, Piteşti;
2010, volumul Vânătorul de sacru (poezie), editura Limes, Cluj-Napoca;
•    activitate redacţională:
1981-1982, redactor,  Sînziana, revista liceului Zinca Golescu, Piteşti;
2003-2004, redactor-şef, Cafeneaua literară, revista Centrului Cultural Piteşti;
2004-2005, redactor, Calende, revista Filialei Piteşti a U.S.R./editată de Paralela 45;
2013, redactor editorial, revista Târgoviştea literară;
 colaborări în reviste literare şi în reviste universitare cu circuit naţional: Viaţa românească, România literară, Convorbiri literare, Vatra, Familia, Apostrof, Poesis, Spaţii culturale, Baaadul literar, Reflex, Calende, Oglinda literară, Cultura, Litere, Coloana infinitului, Cronica Română, Târgoviştea literară, Astra, Argeş, Revista Studii şi cercetări filologice etc., dar şi în publicaţii cu circuit internaţional sau care apar peste graniţă: Vitralii, cotidianul Zeri – pagina Kultura (Prishtina), revista universitară Langue et littérature – Repères identitaires en contexte européen.
•    prezenţă în publicaţiile:
– Atelier literar (vol I-II), autor Dumitru M. Ion, editura Academiei Internaţionale Orient-Occident, Bucureşti, 2012;
– antologia literară Valea Iubirii, ediţie a redacţiei revistei Albanezul, Bucureşti, 2012;
– Dicţionarul Scriitorilor Români, Iaşi, 2011, editura Porţile Orientului;
– Convorbiri fără adiţionale, volum de interviuri realizate de Cornel Galben, editura PIM, Iaşi, 2010;
– Dicţionar cultural Destine (mică enciclopedie), editura Destine, îngrijit de scriitorul Victor Stan, Bucureşti, 2007;
– Poeţi contemporani – I – Generaţia ’80, autor Mircea Bârsilă, editura Paralela 45, Piteşti, 2006;
– Almanahul revistei Argeş /2006, tipărit de Centrul Cultural Piteşti, editura Pământul, 2007;
– Poesys 10 Excelsior, antologie de poezie bilingvă, seria Festivalului Internaţional Nopţile de poezie de la Curtea de Argeş, editura Academiei Internaţionale Orient-Occident, 2006;
– Liviu  Rebreanu,  volum  omagial  editat de Fundaţia Culturală ,,Liviu Rebreanu”, 2004, editura Zodia Fecioarei, Piteşti.
•    din  2012,  desfăşoară proiectele Filialei Piteşti a USR în parteneriat cu Centrul Cultural: Colocviile Argeşului (dezbateri pe teme interdisciplinare, activitate desfăşurată in perioada 2004-2007, în redacţia ziarului Argeşul liber) şi Cartea care merită citită.


ISPAS, Lucia, lect.univ.dr.
• 2008, doctor în filologie, Universitatea București
Selecție colaborări, studii publicate:
• 2002, - Mihail Sebastian și huliganismul lui Iosif Hechter, Buletinul Universității Petrol-Gaze, Ploiești,
            - Radu Petrescu sau Ce se vede prin Ocheanul întors, Axioma, Ploiești,
• 2003, - Radu Petrescu. Proza ca jurnal, Annales Universitatis Apulensis Philologica, Alba-Iulia,
            - Radu Petrescu. Didactica nova, Buletinnul Universității Petrol-Gaze,
            - Radu Petrescu, Un altfel de jurnal, în volumul aniversar Ion Bălu. Studii și evocări literare,
• 2004, - Jurnalul intim cochetând cu literatura (I, II, III) Axioma, Ploiești,
            - Radu Petrescu, Catalogul mișcărilor mele zilnice („Viața românească”, nr.7),
• 2006, - Avatarurile lui Radu Petrescu ( în „Viața românească”, nr. 4-5),
            - Matei Iliescu  („Viața românească”),
• 2007, Didactica nova („Contemporanul”),
• 2010, The Literature of Crisis / the Crisis of Literature, Techniques Used by Radu Petrescu,
             Mircea Horia Simionescu and Costache Olăreanu, (Buletinul Universitărții Pterol-Gaze
             din Ploiești, vol LXXII),
• 2011, Radu Petrescu. Monografie, Editura Universității Petrol-Gaze , Ploiești.


MAREŞ, Gabi
•    1939, n. Vulcana-Băi, Dâmboviţa,
•    1946 - 1961, studii: şcoala generală (Vulcana-Băi), liceu (Pucioasa), Facultatea de Filologie (Universitatea Bucureşti),
•    1960 - 2000, profesoară de limba şi literatura română: Brăneşti, Pucioasa, Târgovişte,
•    1970, debut publicistic „Opinii pedagogice”,
•    2002 - 2006, coautor manuale de limba şi literatura română pentru clasele a III-a şi a IV-a, Ed. Radical, Craiova, în colectiv cu Mirela Mihăescu şi Aniţa Dulman.


MIHALCA, Irina Lucia
• 1967, 05 mai, Piatra-Neamț,
• studii: A.S.E. București / Institutul Politehnic Iași,
• colaborări la reviste: Apostrof, Ateneu, Bucovina literară, Grailu Armanescu (Skopie - Macedonia), Era Comunicațiilor - revistă IT, Actualitatea irl - Dublin - Irlanda,  redactor editor,
• 2010, premiul I - Concursul naţional literar, poezie, proză şi scenarii Incubatorul de condeie IDC 2010, editia I - secţiunea poezie romantică,
• 2011, premiul II - Concursul Pașii Profetului,ediția II - Cenaclul Lucian Blaga, Sebe.


MOMESCU, Mona
• doctor în filologie al Universității din București
• lector la Facultatea de Litere, Universitatea „Ovidius” Constanța
• lector de limba și cultura română la Catedra „N.Iorga”, Columbia University, New York, SUA(program administrat de Institutul Limbii Române-MEN, East Central European Center și Language Resource Center, Columbia University.
• publicații relevante: Canon, identitate, tranziție, Editura Universității din București, 2008; Idolii forului, coeditor(împreună cu Sorin Adam Matei) și contribuție, Corint, 2010.
• studii și articole profesionale în diverse reviste și volume


PETRAȘCU, G.
• 1872, 05.12, n. la Tecuci,
• 1893, studii liceale / Brăila,
• 1898, diplomat al Școlii de arte frumoase (București), recomandat de Nicolae Grigorescu continuă ca bursier al statului studii la Paris,
• 1900, prima expoziție personală (Ateneu), urmată de alte 11 expoziții, între 1903 - 1936,
• 1914, pictează la Viforâta,
• 1922, construiește casa-atelier din Târgoviște,
• 1933, retrospectivă aniversară (Dalles, București), guvernul francez îl decorează cu Legiunea de onoare,
• 1936, este primul artist plastic primit în Academia Română,
• 1949, moare în București.

PETRESCU, Radu
1927, n. 31 august, în București, Radu, fiul Emiliei și al lui Emil Petrescu,
1936, familia se mută la Târgoviște; urmează aici ultimele două clase la Școala Primară nr.1 de Băieți,
1938, elev la liceul Ienăchiță Văcărescu; împreună cu prietenii săi scot reviste-manuscris, într-un singur exemplar,
1942, la 15 ani, orfan de tată; M.H.S., orfan de tată la 10 ani,
1945, debut în „Universul literar”,
1946, se înscrie la Facultatea de litere a Universității din București; audiază cursurile lui G.Călinescu, Tudor Vianu,
1947, publică poezii în „Națiunea” lui G. Călinescu,
1948, întâlnește pe Tudor Țopa, bibliotecar la „Așezămintele Bălcescu”,
1950, familia se mută la București (str. Pitar Moș, nr.23); se căsătorește cu Adela Nicolau,
1951, împreună cu soția sa, profesori de română la Prundu Bârgăului, județul Bistrița,
1954, renunță la cariera didactică; lucrează la Institutul de Statistică (1955), la Institutul de Cercetări Hortiviticole (1957-1967), la Institutul de Cercetare și Valorificare a Legumelor și Fructelor (1967-1970),
1958, se naște Iorgu, fiu,
1959, se naște Ruxandra Maria, fiică,
1975, este pensionat medical.
VOLUME APĂRUTE:
a) antum
1970, Matei Iliescu, roman, Eminescu (premiul de debut al U.S.R.),
1971, Proze/Didactica nova, Sinuciderea din Grădina Botanică, Jurnal, În Efes, Eminescu,
1975, O singură vârstă, Cartea Românească,
1977, Ocheanul întors, Cartea Românească,
1979, Ce se vede, Cartea Românească,
1981, Părul Berenicei, Cartea Românească.
b) postum
1982, Meteorologia lecturii (lucrare rămasă neterminată), Cartea Românească,
1984, A treia dimensiune (Jurnal, 17 scurte proze în Addenda), Cartea Românească,
1999, - Bacovia, Paralela 45
          - Catalogul mișcărilor mele zilnice. Jurnal 1946-1951, 1954-1956, Paralela 45,
2000, - Locul revelației, ediție Adela Petrescu, prefață Gheorghe Crăciun, Paralela 45
         - Corespondență. Sinuciderea din Grădina Botanică, ediție îngrijită de Marta Petreu și Ana Cornea, prefață Marta Petreu, Cluj-Napoca,
2002, Prizonier al provizoratului, Jurnal 1957 (1 ian - 8 mai) și 1965 - 1970, Paralela 45,
2009, Pentru buna întrebuințare a timpului, Jurnal 1971-1976, Paralela 45,
2011, Prezent și în același timp străin, Jurnal 1977-1982, Paralela 45.


PLATCU, Eus
•    1935, n. Cernăuţi,
•    1940, refugiul (urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov),
•    1942-1953, şcoala primară, gimnaziu, liceu,
•    1953-1957, studii universitare,
•    1957-1998, profesor.
•    Volume: În dos, Second erotic, Demierotica, Vârsta erotică, Aristarc şi alte măşti literare, Ofrandă lui Priap, pseudopoeme, Aristarc 2 alte măşti literare.


 POPESCU, Maria Luiza
•    1974 - n. Pucioasa, Dâmbovița,
•    1997 - 2001, studii, licență în științe juridice,
•    2003, avocat titular, cabinet individual de consultanță juridică și reprezentare – Baroul București,
•    2011, debut publicistic.


POPESCU-SIRETEANU, Ion (13.IX.1934, Mănăstioara-Siret, j. Suceava), prof. univ. dr., lingvist, istoric literar, scriitor, etnolog, editor, membru al U. S. R.
Este fiul Veronicăi (n. Boghian) şi al lui Gheorghe Popescu, ţărani. Face şcoala primară în satul natal şi la Siret, liceul la Timişoara şi Oradea (1949-1953), iar studiile universitare le urmează la Facultatea de Filologie din Iaşi (1954-1958). Lucrează ca profesor de limba română la Drăguşeni, judeţul Iaşi (1958-1961), inspector metodist la  Secţia  de învăţământ a raionului Bârlad (1961-1962), ulterior fiind cadru didactic la Facultatea de Filologie a Universităţii „A1.I. Cuza” din Iaşi, iar din 1990 şef al Catedrei de limba română pentru studenţi străini. Îşi ia doctoratul cu teza  Termeni păstoreşti în limba română (1976) şi publică mai multe lucrări dedicate limbii române: Limbă şi cultură populară (1983), Cuvinte româneşti fundamentale (1995), Memoria limbii române (I-IV, 1997-2003). Participă şi la elaborarea monografiei Tezaurul toponimic al României. Moldova (I-II, 1991-1992; Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române). Colaborează la „Contemporanul”, unde debutează în 1965, „Cronica”, „Convorbiri literare”, „Dacia literară”, „Revista română” ş.a.
Dintre scrierile literare ale lui P.-S., destinate cu deosebire copiilor şi tinerilor, o marcă de originalitate vădeşte Păcală şi ai săi (1994), al cărei personaj nu este încremenit într-un timp de odinioară, cum îl prezintă snoavele populare româneşti, ci imaginat în contemporaneitate, ca vecin, frate şi prieten, prezent în piaţă, magazin, restaurant, şcoală etc., pus pe şotii, dar şi făcând aluzii la viaţa politică. Este şi autorul unor volume de versuri şi poeme în proză: Între două veşnicii (1996), De dragoste (1999), Cale şi drum (2001) ş.a. P.-S. strânge în mai multe cărţi amintiri ale celor care i-au cunoscut pe Titu Maiorescu, Ion Creangă, Mihail Sadoveanu, G. Ibrăileanu, N. Iorga, Liviu Rebreanu ş.a., antologiile publicate fiind deosebit de utile cercetărilor asupra vieţii şi operei acestora. Nu se rezumă la textele apărute în publicaţii periodice, ci solicită unor contemporani evocarea unor personalităţi, în această categorie intrând, de pildă, paginile în care Petru Caraman îl evocă pe fostul său profesor G. Ibrăileanu. Lucrarea Siretul, vatră de istorie şi cultură românească (1994), al cărei principal autor şi coordonator este, se defineşte ca monografie culturală şi  istorico-literară,  alcătuită dintr-o serie de medalioane despre cărturari şi scriitori legaţi de această străveche localitate, cum au fost, între alţii, S. Fl. Marian, T. V. Ştefanelli, Elena Niculiţă-Voronca, Alexandru Voevidca, Tudor Flondor, Mihai Teliman, Liviu Marian, Vasile Posteuca, Vasile Andru.
SCRIERI: Păcală şi ai săi, Iaşi, 1994; Fabule pentru copii, Iaşi, 1995; Între două veşnicii, Iaşi, 1996; Poveşti şi  povestiri,  Iaşi,  1996;  De dragoste,  Timişoara, 1999; Oraşul Siret şi împrejurimile, Iaşi, 1999; Cale şi drum, Timişoara, 2001; La porţile norocului, Iaşi, 2002; Oameni şi întâmplări din satul meu, Iaşi, 2002. Antologii, ediţii: Poezia ieşeană contemporană, Iaşi, 1968; G. Tutoveanu, Versuri, pref. G. G. Ursu, Bucureşti, 1968; Amintiri despre Eminescu, Iaşi, 1971; I. Heliade-Rădulescu, Scrieri lingvistice, Bucureşti, 1973; Amintiri despre Titu Maiorescu, Iaşi, 1973; Amintiri despre Sadoveanu, Iaşi, 1973; Amintiri despre Ibrăileanu, I-II, Iaşi, 1974-1976; Amintiri despre Iorga, I, Iaşi, 1980; Amintiri despre Ion Creangă, Iaşi, 1981; Iuliu Cezar Săvescu, Scrieri, pref. edit. şi Lucian Chişu, Bucureşti, 1984; Amintiri despre Liviu Rebreanu, Iaşi, 1985; Siretul, vatră de istorie şi cultură românească (în colaborare), Iaşi, 1994. Repere bibliografice: Teofil Răchiţeanu, Antologie poetică ieşeană, TR, 1969, 15; Al. Piru, G. Tutoveanu, „Versuri”, RL, 1969, 3; Constantin Ciopraga, Eminescu în amintirile contemporanilor, „Glasul Patriei", 1971, 35; Şerban Cioculescu, M. Sadoveanu-taciturnul, RL, 1973, 23; Şerban Cioculescu, Portretul lui Titu Maiorescu, RL, 1973, 37; Mihai Ungheanu, Amintiri despre Sadoveanu, „Scânteia tineretului”, 1973, 20 octombrie; Mihai Drăgan, Maiorescu în amintirile contemporanilor, CRC, 1973, 50; Şerban Cioculescu, G. Ibrăileanu, „mag” şi cavaler al inefabilului, RL, 1975, 7; Ardeleanu, Opinii, 163-168; Eugenia Tudor- Anton, G. Ibrăileanu reflectat în oglinda amintirilor, VR, 1976, 6; Şerban Cioculescu, Portretul lui Ibrăileanu, RL, 1977, 7-8; Al. Piru, Din viaţa lui Ibrăileanu, LCF, 1977, 13; Nicolae Manolescu, Studiu de portret, RL, 1977, 15; Romulus Diaconescu, Creangă în memoria contemporanilor, R, 1981, 12; Rachieru, Poeţi din Bucovina, 326-327; Constantin Blănaru, Virtuţile perene ale fabulei, „Ţara Fagilor”, 1998, 3; Datcu, Dicţ. etnolog., II, 130-131; Radu Rotaru, Poemele Ionpopescului cel siretean, CRC, 1999, 7; Busuioc, Scriitori ieşeni (2002), 347-349; Ilie Dan, Reîntâlnire cu Păcală, RR, 2003, 1.
(Dicţionarul general al literaturii române)


STOCHIȚĂ, Atena Gabriela
•    1967, n. Medgidia,
•    1973 - 1985, școala primară, gimnaziu, liceu în orașul natal,
•    2007, licență Facultatea de Științe Juridice și Administrative (Brașov),
•    2009, debut editorial  „Cele mai frumoase iubiri”, Ed. Tango, București,
•    2011, „Fluturi și Chopin”, Editura Sărbătoare Publications, Sydney, Australia,
•    2012, „Bendisa – lumina”, Editura Sărbătoare Publications, Sydney, Australia,
•    2014, „Emuria”, Editura Printis, Iași.


VIŞTEA, loan (12.V.1950, Târgovişte) Poet, prozator, pictor. Pseudonim literar al lui Sorin Ionescu. Clasele primare şi apoi Liceul „Ienăchiţă Văcărescu" (1969), în oraşul natal. Studii filologice la Suceava şi Bucureşti, neterminate. Este mai întâi suplinitor în învăţământ, apoi lucrător în comerţ. Colaborează cu poezie la „Luceafărul” (debut, 1968), „România liberă”, „Alianţa civică”, „Observator”, „Lucifer”, „Realitatea dâmboviţeană”, „Dâmboviţa”. În perioada 1990-1992 este redactor la „Caţavencu”. Între 1988-1992 este prezent cu publicistică la „Europa Liberă”. Debut edi¬torial cu „Hamlet şi gardianul” (1996), urmat de „Ţara bolnavă” (2002), „Uzina vie şi profitul mort”, „Un Caţavencu în publicistica tranziţiei” (2002).
(Enciclopedia oraşului Târgovişte)